Marea Franta se milogeste de cetatenii francezi

Si Biblioteca Nationala Franceza face apel la donatii, cand vrea sa cumpere ceva de valoare.

Adica terfelogul "Bréviaire de Charles V", facut pe la 1370.

Da, da, de pe vremea in care niste unii, niste aventurieri cumani sau ce dracului or fi fost ei, abia descalecasera pe plaiurile mioritice.

Si Franta ARE, are si Biblioteca ei, MUUULT mai multe decat amarata de Romania, dar uite ca mintenas se termina "donatia cu strigare" si .... s-ar putea sa nu adune un amarat de 1,6 milioane de Euro.

Ca magrebienii nu doneaza pentru terfeloage, care nici macar nu sunt de la Timbuktu (Mali) si nu sunt depre Profet sau Allah.

Asa ca s-au strans doar 1.350.620 € din 1.600.000 € necesari.

Mai "treaba vr'o" 250.000 de euroi .....

Si donatia se inchide la 31 decembrie 2023.

Biblioteca pe care a infiintat-o la Luvru Charles V-lea, în jurul anului 1368 constituie inima istorică a BNF.

Iar acest "Breviar" facut pentru uzul bisericii "Sainte-Chapelle" provine din această neprețuită colecție princiară din care s-au găsit DOAR 185 de volume pana acuma.

Breee ... la 1370 cineva in Franta, nici nu mai conteaza cine, avea peste 200 de carti ...in secolul 14!

Voi aveti 200 de carti acasa, AZI, in 2023 ?

Adica 650 de ani mai tarziu ... VOI cate carti aveti acasa .... ?

Sau sa intreb mai realist, ati citit 200 de carti, in afara de cursuri si manuale ?

Stati blanzi, n-o zic ca sa donam noi, ca noi nici pentru Brancusi al nostru, n-am putut strange banul, iar jumatate din ce s-a strans ... a papat statul roman!

(sa-i stea in gat)

Ca doar nu era sa va dea inapoi cate 2 euro .... din care 1,95 euro cheltuieli de ... transfersi manipulare.

Sau poate de aceea s-a si facut treaba cu Brancusi, ca sa mai dati de BUNAVOIE, niste bani, la stat!

Iar v-au pacalit!

Dar abia la anul o sa fie TZEAPA CEA MARE!

Sa nu mori inainte de moarte !

Sa nu mori inainte de moarte !

Adica sa nu ajungi o mortaciune in viata.

De citit !

Ma laud ca am citit mult, poate prea mult, dupa parerea unei bibliotecare comsomoliste.

Dar n-am citit organizat, dupa bibliografie sau sub indrumarea cuiva avizat. Am citit alfabetic, luand la rand rafturile bibliotecii orasenesti Sadoveanu.

Motiv pentru care mama s-a trezit cu consomolista la noi acasa, ca sa-i explice ca prea mult citit poate sa-mi dauneze.

Mama i-a spus scurt:

Aveti dreptate tovarsa bibliotecara, vom lua masurile corespunzatoare, astfel ca asa ceva sa nu se mai intample in casa noastra.

Mie nu mi-a zis nimic.

I-a zis tatei cand m-a vazut cu cele 3 volume din "Pe Donul linistit", in brate.

- Are scene cu sex !

- Si? Are 14 ani, ii explicam noi sau invata din carti?

Avea doua scene si inca cu perdea ! :)

Asa ca involuntar am trecut si prin Tolstoi mosierul, si prin Turgheniev, alt burjui, l-am adulmecat pe celalat Tolstoi (Aleksei Nikolaevici Tolstoi) si al sau om sovietic pe Marte, Aelita, Hiperboliodul inginerului Garin, ca sa clachez in final in fata lui Dostoievski.

El m-a lamurit ca mare este Rusia si adanci tainele constiintei omului rus.

Am strambat din nas cand doamna mea a cumparat cartea unui celebru poet din Rusia: Evgheni Evtucenko.

Reactia a fost organica intrucat pe la varsta pubertatii chiar crezusem ca tot romanul se naste poet.

Dupa un an de "versificat", am realizat penibilitatea demersului meu poetic, si am capatat o fobie ce m-a batuit toata viata: nu suport si nu citesc poezie.

Si poet, si rus si s-a mai apucat sa scrie si romane !

Asa ca, nevand ce face in una din ultimile zile cu soare, relaxat la o berica in curte am inceput sa frunzaresc cartea cu pricina, lasata pe banca de doamna mea.

Dupa 10 pagini incepusem sa ma enervez.

Semana cu "12 secaune", semana cu "Maestrul si Margareta", si chiar daca era foarte bine scrisa sau ma rog, tradusa, imi crea senzatia de "deja vu".

Incet lucrurile s-au asezat, era "genul", dar nu era "locul si timpul".

Romanul are personaje rupte din ulitile Rusiei, cu antecedente in perioada lui Hruciov, si evolutii in perioada lui Ieltin.

Umorul cu care sunt descrisi acesti eroi este pur rusec.

Alterneaza de la fina aluzie, pana aproape de grobianism, dar fara sa treaca granita acestuia.

Pasajele in care sunt descrise dilemele politicienilor de varf ale anilor 80-90 sunt savuroase.

Cred ca ele depasesc contorsionarile inerente sufletului rusesc, mergand catre o vocatie internationala a mercantilismului politic.

Actiunea personajelor principale se imbrliga in jurul unor evenimente politice reale, unele din ele necunoscute in Romania, ele interactionand cu politicienii vremii, avand insertii si detalii din biografia si din viata reala a acestor personaje de tipul "Gorbaciov". Necunoscute noua.

Antologica este intalnirea "Maresalului" cu amanta sa si cu un descendent al Romanovilor.

Ambii in lantul viu ce apara "Casa Alba" in 1991, de furia pucistilor, la care aderase si "Maresalul".

Si singuratatea lui Ieltin, in aceiasi Casa Alba, parasit de toti "apparatchik-ii".

Cartea ridica niste probleme cititorilor romani, intrucat multe personaje importante ale vremii au pseudinime de tipul "Marele Ganditor", Marele Degustator", Maresalul" etc.

Dar ritmul este alert, reactia personajelor inedita, iar linsarea singurului sarpe boa de la gradina zoologica din Moscova, o aventura comica in far-west !

Una peste alta, este o carte nu numai de citit, ci si de cumparat si pastrat in biblioteca.

Evgheni Evtucenko a donat drepturile de aparitie in Romania pe 6 sticle de vin.

Stia ca ce s-a intmplat in Rusia, o sa se intample si la noi!

Statul paralel

PSD, Dragnea, au dreptate. Exista un stat paralel, unul paralel cu ei ! S-ar putea sa existe si un al doilea, ala de care tot vorbesc pesedeii. Statul paralel format din agenti, procurori, judecatori, jandarmi, politisti, in special dintre cei cu umerii cazuti din cauza greutatii gradelor. Si din multe alte agentii internationale, de spionaj, de politca externa, de intertese econimice, etc. Pe statul asta, pe ujltimul, nu-l cunosc, chiar daca in tinerete m-am invartit printre destule grade. Dar il stiu foarte bine pe celalalt stat paralel, ala ascuns in profunzimile Romaniei. Ala format din acarul Paun, ciobanul Ion, judecatorul de la Panciu si jandarmul de la Falticeni. Statul ofuscatilor de PSD. Acea multime tacuta care nu iese in strada, care nu se dezlantuie pe Facebook, dar care injura si baga buturuga mica, mica, mica, sub roata PSD-ului ! Pe acest stat paralel l-as numi Asociatia Sbotorilor Anonimi ai PSD-ului. O hartie uitata in sertar, un numar de inregistrare pus gresit, o aprobare data in ciuda sefului de birou pesedist ... etc. Amicul meu Mircea Kivu, m-ar corecta imediat. Asta nu se cheama sabotaj, ci rezistenta pasiva. Alt amic, care le stie pe toate, ar zice ca sunt bolnav cu capul. Nu-i dau numele pt. ca destest sa mi se promita, ca apoi sa mi se spuna ca vine "Papa de la Roma" in vizita si nu ne mai putem intalni. Vlad Macri, s-ar tavali de ras. El nu crede ca unii chiar lucreaza de zor, ca sa controleze societatea umana, aka Romania. Ilias Kalokerinos, mi-ar servi amintiri din tineretea lui aproximativ leninista, croita printre ardelence si unguroaice. Care, inca de atunci, erau mult mai capitaliste, decat a devenit el acuma. :) Dar indiferent despre care dintre "statle paralele" am vorbi, este clar ca pe seama lor se poate insira/broda orice. Cand Romania n-o sa mai poata plati imprumuturile lunare la banci, PSD-ul o sa dea vina pe statul paralel. Cand euro o sa ajunga 6 lei,si oul un euro, statul paralel o sa fie de vina. Iar peste 100 de ani, comunistii se vor inchina la Icoana eroului-martir, Dragnea, ars pe rug de statul paralel !

Pământul informat

1800 ... toamna

Boiernaşii, negustorii se prind primii de mişcare.

Exista ştiinţe tehnice, agricole, există ştiinţe zootehnice şi chiar contabile.

Chestia asta cu ştiinţele chiar funcţionează. Si aduce bani !

Cu miile, copii celor cu bani au umplut facultăţile şi universităţile Europei.

Au învăţat "ştiinţele", au asimilat şi multiplicat informaţia.

Pe lângă ei, alte mii, copii de ţărani mai mult sau mai puţin săraci, dar deştepţi, au fost trimişi la şcoli ca să devina "mana a doua", a proaspăt şcoliţilor în înaltele universităţi de la Berlin, Paris sau Londra.

Aşa s-a întâmplat ca anul 1848 găseşte Europa într-o plină efervescenţa şcolara, cu negustorimea şi mica nobilime ahtiată după proaspăt descoperita informaţie, cu înalte şcoli absolvite, şi cu o grămadă de argaţi care ştiau cel puţin a citi şi socoti!

Iar argaţii poarta vorba citită la jurnal, auzită de la stăpâni, la cumetrii şi megieşi.

Marea nobilime, cei care încă conduceau statele, n-au înţeles şi au rămas la absolvirea Scolii de Bune Maniere.

Nobiliare, ca să fim bine înţeleşi !

Drept consecinţă şi structurile statale, unde numirile se făceau după criteriile de apartenenţă la conţi, baroni, duci etc. au rămas ... "dezinformate" !

Chiar daca existau "structuri informative", nu pe ele se punea baza, şi nu ele erau consultate în luarea deciziilor.

1848 explodează în întreaga Europa, ca o revoluţie a şcoliţilor, fără ca statele să fie pregătite sau mai bine zis informate prealabil de amploarea evenimentelor.

în final, monarhiile şi oligarhiile stârpesc revoluţia, omoară ceva "argaţi", închid dar numai niţel, ceva "boiernaşi", şi cred ca au calmat lucrurile.

Serviciile de informaţii se dezvoltă, dar încă nu suficient, aşa ca anul 1914 îi prinde cu pantalonii în vine în privinţa atentatului de la Saraievo.

Abia în timpul primului război mondial serviciile încep să acţioneze în forţa şi cu efecte vizibile.

Trimiterea lui Lenin în Rusia, de câtre serviciile germane, cu subvenţiile băneşti necesare, duce la înscăunarea acestuia şi la încetarea războiului cu Imperiul Ţarist.

Intervalul dintre cele două războaie mondiale duce la exacerbarea dezvoltării serviciilor de informaţii, la dezvoltarea de tehnici de spionaj şi anti-spionaj.

Dar .... serviciile de informaţii sunt, rămân, încă a 5-a roată la căruţă.

Cel puţin 3 spioni de elită ruşi, îl anunţă pe Stalin că Germania o să atace Rusia.

Reacţia lui Stalin este paradoxală: Ăştia au trădat, dezinformează!

Păi el tocmai îl pupase pe Hitler pe gură, conform milenarei tradiţii ruseşti, de prietenie şi întovărăşire.

Si tocmai ce împărţiseră Polonia, năvălind cu armatele şi de la vest, şi de la est.

Abia după 22 iunie 1941, când Hitler ataca Rusia, Stalin îl crede pe Richard Sorge că Japonia nu v-a ataca în Siberia, şi muta toate trupele ruseşti pe frontul de vest!

Si salvează Moscova.

Sorge este deconspirat şi arestat de japonezi. Stalin refuză sa-l schimbe cu un spion japonez, ca să nu existe martori ai imbecilităţii sale.

Si Sorge este executat.

După al doilea război mondial serviciile de informaţii sunt mari, sunt puternice şi realizează ca vorbesc cu pereţii.

Adică cu politicieni imbecili care cred că ei conduc lumea.

Aşa ca iau masuri preventive.

După moartea lui Stalin, toţi preşedinţii ruşi sunt foşti generali KGB !

Oameni care ştiu de unde vin şi pe cine trebuie să asculte.

Fenomenul nu este unic sau doar aparţinător de lagărul socialist - Ceauşescu a fost general de Securitate - ci se manifestă în întreaga lume, sub o formă sau alta.

Dezvoltarea economică şi tehnologică a permis serviciilor din întreaga lume, să-şi introducă agenţi acoperiţi în toate partidele, în toate mişcările sindicale, ecologice etc.

Peste tot în lume serviciile au firme acoperite cere fac foarte mulţi bani, că doar cine să facă dacă nu firmele lor, dispunând de toate informaţiile şi de toate "pârghiile'.

Hexipharma sau cele 51 de firme ale lui Sebastian Ghiţa sunt doar vârful aisbergului!

Adică firme şi patroni ce au fost considerate, consideraţi, de sacrificiu.

Pana în 1989, România a fost condusă de Ceauşescu şi PCR. Securitatea doar era acolo.

După 1989, Securitatea a preluat conducerea politică şi economică a României.

Absolut toate vârfurile politicii romaneşti au fost oameni "noii securităţi".

Cei care au refuzat... au stat ceva timp la mititica ca să se potolească, pana "justiţia" a constat ca sunt nevinovaţi.

Liberalul Ruşeanu este un clasic exemplu, nu mai vrea în politică.

Declară senin că a înţeles cum se întâmplă lucrurile.

Este clar că avem o clasă politică de rahat, că politicienii noştii ne-au dovedit că ii interesează doar un singur lucru: cât pot fura !

Aşa că acum se pune marea întrebare.

"Securiştii"  noştii sunt mai buni ca politicienii noştri ?

Gândesc, acţionează ei, mai mult, mai bine, pentru România, pentru popor, decât politicienii ?

Eu nu va pot spune, în lumea serviciilor divulgarea secretelor de stat se pedepseşte instantaneu şi fără proces, cu moartea.

Si chiar daca eu sunt doar un arhitect, chiar daca eu nu fac parte din servicii, mi-e teama !